Dupa 20 de ani, am avut ocazia sa ii vad pe cei de la Depeche Mode in concert in Stadthalle din Viena. Hm! Destul de mult a trecut...insa senzatiile pe care le-am trait la spectacol au fost aceleasi ca cele de acum 20 de ani, pe cand mergeam in Depechoteca de langa parcul Herastrau, de unde am amintirea unor extraordinare momente.
Depeche Mode a fost formatia care mi-a inspirat adolescenta. Pe atunci parea ca versurile cantecelor lor sunt create special pentru mine. :) Si chestia asta e inca valabila daca stau sa inteleg mai bine cuvintele melodiilor recente.
Atmosfera a fost extraordinara, sala plina full, toata lumea dansa, trei sferturi din sala era in picioare, cei care stateau pe scaune se batzaiau si ei intr-un fel sau altul...o incredibila energie se simtea acolo.
Cand au aparut pe scena a fost un moment foarte sensibil pentru mine. Neasteptat sa reactionez asa la varsta de 34 de ani :)))) dar am inceput sa plang si m-am potolit abia pe la jumateatea piesei a doua pe care au cantat-o. Douazeci de ani....au trecut pana cand am putut sa ii vad in fata mea...live.
Momentul culminant al concertului a fost atunci cand au cantat " Never let me down again".................................................
si s-a sfarsit cu..."Personal Jesus"
Long live Dave!
miercuri, 16 decembrie 2009
Depeche Mode
vineri, 30 octombrie 2009
Therme Geinberg
Noul meu loc de munca ca maseuza. Nu e rau deloc...ba chiar ca o sansa am avut si pe aceea am valorificat-o! Sunt tare! :) Inca o dorinta realizata!
joi, 15 octombrie 2009
sâmbătă, 19 septembrie 2009
Sheila a fost rapita aseara! :( si gasit adupa 5 zile :)
Dulceata, scumpica de Sheila fost luata aseara in masina de un om, care a baut o bere in disco iar dupa 6 minute a plecat. Avem poza profilului fetei care s-a vazut pe video-camera cand a intrat in disco...si poza cu Sheila, care a iesit dupa strain la plecare, conducandu-l la masina, precum si sticla de bere din care a baut, pe care se afla amprentele digitale ale infractorului. Din pacate in parcare nu exista video-camera..dar stim ca masina Jeep avea un numar de Braunau. Politia a fost anuntata. Sa speram ca o vor aduce inapoi acasa pe Sheila.
Baby Sheila, vino acasa!
Din fericire exista un Dumnezeu si rugaciunile noastre au fost auzite :) Dupa cinci zile Sheila a fost lasata libera pe strada si gasita de o femeie care avea aceasi rasa de caine, culmea aceasta fiind chiar proprietara de la care a cumparat-o Pepe pe Sheila...cusuta cu ata alba povestea insa ...bine ca Sheila zapauca e din nou acasa. Desigur ca fatzuca ei de catzelusha nazdravana s-a maturizat fortzat ...ochii ei nu mai rad ca inainte insa tot foarte simpatica este.
:)
joi, 17 septembrie 2009
Alpinism? Daaaaaa...
Cine ar fi crezut ca eu as fi in stare sa ma urc pe un trunchi de copac de ca. 15-17 metri, sa ma cocotz in varful lui, incet, mai intai cu piciorul drept...apoi dupa un respiro si dupa admirarea lacului Attersee si a muntilor, si cu piciorul stang....apoi foarte lent sa ma ridic in picioare..sa fac o rotatie de 180 de grade...si dupa numaratoarea pana la trei sa fac un pas in fata..si sa cad in gol? Nimeni probabil...nici eu de altfel. Dar am facut-o! :)
Desigur ca esti asigurat cu 2 sfori, fiecare rezistenta la 5 tone, ...dar cu toate astea, tot trebuie sa semnezi inainte de toate o hartie in care iti asumi propria raspundere pentru ce se intampla cu tine pe sus...sau pe jos...Doamne fereste!
Eu am supravietuit! :)
By the way! cea care face cu mana de sus de pe trunchiul de copac sunt eu...
In poze se observa cat de cat cum este amenajat locul...si trebuie sa ma credeti ca am mers pe toate sforile acelea, care mai de care asezate in asa fel incat sa iti ingreuneze parcurgerea distantelor la inaltime...desigur ca nu a lipsit bara fixa, podul mobil din 1, 2 sau 3 sfori intinse, saritura peste un pod de lemn rupt pe o bucata de 2 metri...Am terminat cu succes toate questu-rile-...mai putin vre-o 4 distante de care trainerul ne-a scutit...:) in rest...totul!!!
Am terminat cu un exercitiu super distractiv. Inchipuiti-va o prashtie la marimea de 20 de metri inaltime...in care eu sunt piatra din prashtie :))...da...am fost trasa in spate si in sus de o sfoara...si apoi eu singura...am tras de o alta sfoara (precum la parasute) si in momentul acela eram deja aruncata in fata cu o viteza enorma...acum pendulam inainte si inapoi...dar nu puteam sa nu ma bucur de acolo de sus de peisajul minunat al lacului...La acest exercitiu tipatul nu numai ca este permis, ci este anormal sa nu tzipi. (ma gandesc ca in cazul in care cineva nu tzipa, inseamna ca ii trebuie ceva mult mai extrem ca sa-l determini sa scoata "stresul" dinauntru)
Acum mi se pare si mie incredibil, dar noroc ca exista poze..in felul asta pot sa imi dovedesc inclusiv mie insami ca am trecut cu brio prin aceasta experienta!
O recomand alaturi de urmatorul sfat: nu va uitati in jos!!! Eu nici nu stiu cum arata pamantul de sub mine, dar am inteles ca in momentul in care te uiti in jos creierul de adult reactioneaza ciudat fiindca atunci constientizeaza pericolul (vertij, atac de panica, etc)!
Acum va invit sa vedeti pozele...Hochseilgarten Attersee
luni, 14 septembrie 2009
E= mc2
" We have been all wrong. What we have called matter is energy, whose vibration has been lowered as to be perceptible to the senses".
Albert Einstein
Cele 5 simturi ale tale ti-au spus ca lumea din jurul tau e solida. Dar, ceea ce crezi tu ca este solid, este de fapt o vibratie la un anumit nivel, care poate fi perceput de simturile tale. Esti o fiinta din energie pura!
Desi pachetul nostru de piele si oase poate fi destul de convingator... el nu este decat o masca...o iluzie a Sine-lui nostru adevarat, care nu are nici o limita.
Totul este facut din atomi. Atomul este 99,99999% spatiu gol, vid.
" Spirit is life, mind is the builder and the physical is the result.
Realize that you are at first a soul."
Edgar Cayce
Viata este creata de gandurile si intentiile noastre.
Carl Jung a descoperit ca de fapt mintea si materia sunt " doua aspecte diferite ale aceluiasi lucru".
Tu nu esti un Corp si o Minte cu un Suflet, ci esti un Suflet cu un Corp si o Minte.
"The only thing that really matters now is whether man can climb to a higger plane of consciousness."
Carl Jung
" Ultimately, it bolis down to what you, the observer, want to see."
Amit Goswami - fizician
sâmbătă, 29 august 2009
E din nou noapte si e ora 1 fix
Asta nu are nimic legat de chestii care ti se intampla la ore fixe...desi trebuie sa recunosc ora 1 pentru mine aduce mai mereu cate ceva. Nu vreau sa povestesc acum de omul negru :) de omul alb poate :)))
Marturisesc ca asta seara am baut in Disco un pahar de sampanie si vre-o patru de Rolling Stones...adica vodca rosie cu cola, lamaie si cuburi de gheata. Nu pot decat sa il recomand. Eu de regula nu pot pune alcool in gura dar asta imi place. Bineinteles ca acum imi este fomitza. Frigiderul is the girls best friend! :)) si nu numai!
Ah! Nu mai stau acum...mi-e foame si somn! Pe data viitoare!...la ora 1? :)
miercuri, 26 august 2009
Sfintirea Capelei Mitterding 1
Duminica, 23 august, a fost o zi minunata nu numai pentru mine ci pentru intreaga comunitate din Antiesenhofen, comuna de care apartine satul Mitterding, unde locuim eu si Christian.
O zi speciala pentru Familia Daringer, proprietarii Wirt-ului. S-au serbat 2 evenimente importante: primul a fost ziua de nastere a d-lui Alois Daringer, tatal lui Josef Daringer ( Pepe), care a implinit frumaosa varsta de 70 de ani :) iar al doilea sfintirea bisericii, a carei renovare s-a incheiat exact cu o zi inainte de eveniment. :) La ora 5 dupa-amiaza a inceput mica slujba in fata capelei, unde s-au adunat cateva zeci de oameni. O zi insorita si o adiere de vant ce dadea un farmec aparte momentului. Pepe a fost cel care a deschis slujba tragand clopotul capelei si tinand apoi un mic discurs de multumire celor care au ajutat la renovarea capelei, dar si celor adunati in numar mare la acest eveniment pentru prezenta lor.
Apoi, Parintele a tinut o scurta prelegere despre istoria locului, a casei Mitterding 1 si a capelei. Din arhivele care se afla inca la München, s-a stabilit ca pe acel loc a existat casa inca din anii 1580, iar capela de pe la 1864, asa cum sta si inscriptionat pe usa capelei. Se spune ca pe atunci lumea traia rau. Era foamete, boli, animalele mureau. Proprietarul casei, un anume Georg, a cautat ajutor la un parinte si acela l-a sfatuit sa construiasca o capela langa casa. De atunci, bolile au disparut si animalele erau si ele sanatoase, iar oamenii s-au bucurat.
Dupa scurta istorioara a urmat slujba de sfintire.
Intre timp nu pot sa nu imi aduc acum aminte ca asa cum stateam noi, cei adunati in fata capelei si urmaream ce se intampla...venea din curtea casei un miros de pui ....mmmm...Fiindca dupa slujba a urmat petrecerea sarbatoritului. Au fost comandati vre-o 100 de pui...la rotisor...si tocmai venisera cu ei cei de la firma de catering...o masina intreaga de pui la rotisor ...wow! abia asteptam sa mananc...ceea ce s-a si intamplat, intrucat de la terminarea slujbei si pana cand ne-am asezat toti la mese...aproximativ vre-o 200 de oameni...a mai durat numai putin pana cand a inceput servirea mancarii...Aperitivul meu a constat in 2 prajituri, pe care mi le-am luat singura ca prea stateau ele asa frumos aranjate chiar la intrare in hala...cereau sa fie mancate! :)
Apoi m-am desfatat cu juma' de pui facut foarte bine la rotisor..cu coaja aurie si crocanta...!
Acolo la masa am ramas pana la ora 8.30 seara. A fost foarte frumos totul! Perfect organizat! Dar revelatiile zilei au fost nepotelele lui nea Daringer...Sophie si Nora...ele au cantat asa de divin si cu atata bucurie incat...ne-au facut pe noi toti sa uitam de toate si sa apreciem aceasta zi ca fiind una dintre cele mai frumoase zile din viata noastra!
sâmbătă, 22 august 2009
Filosofie de ora tarzie cu un pahar de Cola
Hm! Viata e o scena iar noi suntem actorii, spunea cineva...Sir Bernard Shaw cred. In acest caz important este ca tu sa joci rolul principal. Nu renunta la visele tale...vei fi un om mort care inca umbla pe doua picioare...un zombi ce eventual poarta o masca draguta. De ce sa ne trucam fetzele pe care noi le-am decis sa le avem? Suntem doar o expresie a ceea ce este in esenta, viata. E fluida! Curge si e infinita! Un Acum perpetuu. Deci, accepta, primeste cu drag ceea ce ti se ofera, iar la randul tau incerca sa lasi sa iasa din tine ceea ce trebuie sa se exprime, spre exemplu un talent, un hobby, o placere. Doar trebuie sa descoperi ce anume vrea sa iasa din tine, iar pentru aceasta incerca cat mai multe, experimenteaza. Nu insemna ca daca ai terminat o facultate, gata, esti un invatat, un om destept, ba din contra, poate ca esti doar un robot care a invatat pe de rost ce i sa spus ca trebuie invatat...fara sa puna nici un pic la indoiala, daca ceea ce a invatat e si adevarat, valabil, sau ce consecinte sociale poate avea. Cu cat esti mai robot cu atat ai note mai mari. Sa fii destept inseamna in primul rand sa fi liber, fara compromisuri, fara dependente, fara frica, sa te gandesti NU numai la tine si ce e in perimetrul tau de actiune, ci la tot.
Bun..deviez de la subiect. Ma intorc, desi nici eu nu mai stiu pana la urma ce vreau sa zic aici, tastez cuvinte si filosofez singura...asta e o certitudine :) Cum spuneam, curge...asa si cuvintele mele. Asta vrea sa iasa acum...si e ora 1.30 noaptea :)
Pe departe nu sunt eu persoana care sa dea sfaturi, eu insami incerc sa inteleg ce se intampla in viata unui om. Fiecare traieste propriile experiente, uneori sunt comune...Incerc numai sa spun si eu din cate am invatat pana acum...iar in toata chestiunea aceasta " do it your way" capata o insemnatate deosebita. Asta cred ca e ceea ce ne face unici. Unic insemna frumos! Si nu cred ca e o greseala sa impartasesti cu ceilalti, fiindca poti ajuta pe cineva fara sa iti dai seama ca o faci.
Se poate ca cineva care citeste sa isi spuna siesi " sa stii ca asa este". Nu inseamna neaparat ca asa si este, inseamna numai ca avem numai pareri comune despre una sau alta.
Oricum de la cuvinte pana la fapte e cale lunga. Ideile poate ca nu sunt origininale, apar ca un leit-motiv in ultima vreme tot mai des, insa de ceea ce este nevoie, este PRACTICA! Facta, non verba! Si acum e momentul!
Vreu sa mai spun atat: Fuck the sistem, fuck all the rules! Fii tu, esenta tuturor lucrurilor si nimicul in acelasi timp! inca una imi mai vine in minte al ora asta tarzie: Totul sau nimic! Eu zic ia totul de la viata!
luni, 10 august 2009
duminică, 2 august 2009
In livada
Ce poate fi mai frumos decat o masa vegetariana in atata verde alaturi de cel drag?! :)) Astazi ne-am decis sa mancam in gradina. O zi minunata. De altfel, aici, in Mitterding este mult mai cald decat in Pinsdorf. E o clima mai blanda si se observa inclusiv prin faptul ca rufele se usuca numai decat...in 1 ora 2 sunt gata uscate...fatza de Pinsdorf, unde am avut surpriza, ca dupa o plimbare de 2 ore sa imi gasesc rufele zburate de pe balcon...balconul plin cu bulgari de gheatza..iar chilotii si ciorapii nu altundeva decat ...pe asfalt in spatele blocului imprastiati in toate directiile :))) iar in afara de situatia asta extrema rufele se uscau cam intr-o saptamana. Desigur acolo locuiam chiar intr-o vale, in spatele unul deal...iar cand se lasa seara, se vedea ceatza cum acapareaza incet incet padurea. Umezeala totala!
Dar sa revin la ziua de azi...Mugur a evadat de la pensiunea Janushhof si pana la ora 8 seara a fost acasa. Numai bine incat sa facem scurt niste cumparaturi din Mall-ul minunat din Passau. Nu ca ar fi o chestiune interesanta sa spui ca am fost la cumparaturi...fiindca imi suna desuet si vulgar, ci pentru ca de acolo mi-am cumparat primul Tracht popular( port popular), in dialect se spune Drindl( asa cum se scrie se si pronunta- 2 silabe :). Ah e deosebit! Exact pe gustul meu si o sa am ocazia saptzamana viitoare, duminica, am Sonntag, la un Fest popular sa il port. Mugur va mai evada inca o data de la Janushof si ne va poza la Fest, intrucat el nu si-a cumparat inca un port popular austriac si deci nu are voie sa se urce in carutza care va fi ornata cu tot felul si in care ne vom urca mai multi si vom defila..pe fondul unei muzici bineinteles...populare. :) va fi fun!
Da si azi,...ca sa revin totusi :)), ne-am pregatit masa, care s-a compus din o salata bogata, la care am adaugat branza si masline umplute cu usturoi, si carfoti prajiti. :)) Am zis...azi fara carne. Si a fost gustos! Am iesit in gradina si acolo am asezat masa, inconjurati de meri si peri, ale caror ramuri atarnau sub greutatea fructelor, invaluiti intr-un miros puternic de iarba proaspata, acoperiti de un cer extraordinar de albastru, florile de un rosu si galben, asezate in fatza capelei, ce dadeau parca exact contrastul de care era nevoie pentru ca aceasta imagine sa fie perfecta. Un tablou al naturii, in care ne-am permis sa intram si sa savuram din roadele tot ale ei, ale naturii ...cum altfel decat...mancandu-le! :))) A existat si desert! :)) Italienisches Profiterol! :)) mmm... Sehr gut de delicios!
Dupa ce ne-am mai jucat un pic cu Shilla, catelusha zapauca care apare in poze, a inceput sa apuna si soarele, semna ca Mugur trebuia sa plece catre Bad Goisern, inapoi. Cata stricteze la Pensiune, D'mle! Mi-a parut rau ca a trebuit totusi sa plece...dar nu l-am lasat pana cand nu ne-am intins 5 minute unul langa altul in pat sa ne kuscheln un pic (pron. cushln, trad. - nu exista cuvant in romaneste pt asta dar incerc...a te alinta in doi, eu mai foloseam un cuvant in romaneste ca sa exprim asta..nu stiu insa daca exista in DEX- a te culcusi(langa cineva), ma culcusesc ( langa tine)).
Si cine credeti ca a asezat cireasa pe tort? :)) Andre Rieu tocmai tinea la tv concertul Open Air de la Maastricht!!! Divin!! 2 ore de atins corzile sensibile!!
Acum insa...mi se inchid ochii de somn...am sa inchei aceasta zi cu un dus caldutz!
joi, 30 iulie 2009
Bad Goisern
Ieri mi-am vizitat sotul. :) Momentan este plecat in Bad Goisern, unde face o cura la pensiunea Janushof: masaje, electroterapie, impachetari cu namol, gimnastica inclusiv subacvatica...fel de fel. Chiar luni a avut o ora de Chi Gong...mi-a povestit ca a fost atat de relaxant incat atunci cand profa le-a spus sa se intinda pe jos, el a si adormit. :)) Dupa-amiaza cand se termina procedurile...se instaureaza asa o liniste specifica varsei a treia...caci ea domina imprejurimile pe acolope la Janushof. :)) Asta e partea rea a lucrurilor. Partea buna este ca in aceste conditii Mugur chiar se poate odihni foarte bine. Ceea ce si face. Inclusiv inainte de pranz, cand are timp, mai fura o ora de somn. :))
Ne-am intalnit ieri direct in Hallstatt. Pentru mine a fost un drum de o ora si 45', oricum foarte frumos...am trecut si pe langa Traunsee, lacul langa care am locuit 3 ani :), apoi pe langa Bad Ischl si am continuat catre Bad Goisern dupa care se trece inca prin doua sate, Au si Steeg, si se ajunge in Hallstatt.
Hallstatt este orasul meu preferat din Austria. Pentru asta cred ca voi scrie separat intrucat sunt multe lucruri interesante de povestit iar acum tocmai imi gatesc ceva sa mananc.
luni, 27 iulie 2009
Passau
Ieri a fost o duminica insorita. Numai bine pentru noi sa exploram un pic imprejurimile. Destinatia...dar nu finala :)) a fost Passau- Germania. In total 37 de km pana acolo, distanta, ce aproape nici nu s-a simtit intrucat peisajul deluros si casele deosebit de frumoase ne-au atras in permanenta privirile...bine eu trebuia totusi sa ma mai uit din cand in cand pe sosea ...eram sofeorul. :)
Passau arata superb. Nu era oricum prima oara cand mergeam acolo..insa de data asta parca era altfel...il simteam mult mai aproape. Dupa ce am trecut podul peste Inn, orasul Passau, prin care trec 3 fluvii mari Inn-ul, Dunarea si Ilz-ul, ne-a intampinat cu o atmosfera de vacanta. Pe malul Inn-ului lumea se asezase la iarba verde, copiii faceau o galagie..vesela de altfel ..jucandu-se in parculetzul amenajat pe mal... doua adolescente savurau niste Beck's Lemon...ca fetele :))..mmm...foarte dragutz... Am continuat sa ne plimbam catre centrul orasului...despre care nu pot spune ca are un stil anume...barock sau gothik...are...stilul german :)). Exact in centru am descoperit un Mall cu boutiquri ale firmelor asa..mai renumite, in care va fi foarte bine de mers atunci cand vine vremea urata ca sa ne clatim ochii, iar daca om avea bani sa si cumparam :)) Vizavi este un alt Mall mai pentru toate buzunarele, ceea ce mi se pare ok. De ce sa nu cumpar acelasi produs la pretz mai mic? ha?! Da..cam asa se intampla...mai putin la capitolul haine...aici sa-i dam Cezarului, ce-i al Cezarului!
Am descoperit apoi Cineplex-ul, in care am intrat sa vedem ce filme sunt, dar vremea era asa de faina incat nu se merita sa ne bagam intr-o sala de cinema la intuneric..si sincera sa fiu nici nu ne-au atras titlurile. Dar...marmura verde din care erau construite treptele ( intrucat Cineplex-ul era la subsol) si steaua ...roza vanturilor asezata bineinteles in mijlocul salii rotunde unde se aflau de jur imprejur casele de bilete si stand-urile cu cola si pop-corn, le-am remarcat.
La parterul Galeriei, care e construita din metal si geamuri imense, se afla......un restaurant cu Running Sushi!!!!! Ueee!! Love it! chiar ma gandeam ca o sa duc dorul de Running Sushi din Gmunden. Ei bine, nu! Am avut noroc si de data asta. Ce combinatie mortala: cinema si Running Sushi la un loc ! By the way...restaurantul arata mult mai bine ca in Gmunden. Punctat! :)
Am ramas pe terasa restaurantului sa ne racorim cu o Cola on the Rocks! Foarte gustoasa! :)
De pe terasa vedeam o piatzeta, pe unde era doar accesul pietonal permis, ale carei fantani arteziene erau pline de copii de varste diferite...dar care erau doar in cateva variante: ori dezbracati ( aia mici) ori doar in chiloti ( aia care nu mai erau chiar mici) ori desculti si imbracati dar orisicum uzi ( aia care erau deja crescuti). Si alergau prin toata piatzeta de la o fantana la alta, ba se alergau intre ei, ba ii alergau parintii...ca sa-i bage bineinteles in fantana arteziana la joaca. :)) Foarte fain!
Apoi ne-am plimbat pe niste stradutze..catre Dunare...acolo deja parca nu mai eram in Germania...mai mult Italia. Stradutzele inguste serpuiau printre cladiri, la umbra vedeai terase pline cu oameni, care ori ca se racoreau cu vre-un cocktail, vre-o bere sau mancau niste spaghetti super-aratoase...mmmmYami! Chiar am trecut pe langa masa unora si cineva avea un platou plin varf cu spaghetti...asa de tentant aratau... sigur aveau un sos bun cu soya pe ele, ca aveau o culoare usor maronie....
Am vizitat si biserica St. Paul....stil baroc foarte dragutz...dar..altare negre inalte cat peretti bisericii, garnisite probabil cu aur, ce incadrau picturile unor diverse ipostaze religioase, ale caror semnificatii nu prea le-am inteles intrucat nu exista nici macar un titlu care sa sugereze ceva... oricum cultul mortii se putea observa si in interiorul acestei biserici...fresce cu cranii...
Apoi ne-am hotarat sa ne intoarcem...cand sa trecem podul inapoi catre parcare...ce vedem... chiar in capul podului Teatrul! Sie un Teatru mare...care are program serios...piese, balet, dans ...mmm ....abia asteptam sa inceapa sezonul!
(In paranteza pentru Dame vroiam sa adaug urmatorul sfat: nu vizitati Passau pe tocuri (strazile sunt pietruite) ...been there, done that! :)
vineri, 24 iulie 2009
Botezul
Zilele trecute a fost cumplit de cald...deja nu mai puteam, cred ca a urcat la 37 de grade , cert e ca pe dupa-amiaza, ieri, mi-am incaltzat adidasii & m-am dus sa fac un pic de jogging...sunt cam 1,5 Km din spatele casei pana la o capela, Bründl se numeste, e pe malul Inn-ului si mi-am propus sa ajung acolo, desi exista un semn de intrebare intrucat se adunasera norii deasupra. Dar parca se racorise ceva si eu nu imi doream oricum decat sa simt mai rece pe piele, deci imi era egal daca ma ploua sau nu. Cand am trecut de lanul de porumb care a crescut la vremea asta deja 2 m in inaltime, a inceput dintr-o data sa ploua cu galetzile :) nici nu mai vedeam drumul fiindca trebuia sa tin ochii destul de inchisi intrucat ma ploua tare si pe fatza, mai batea si vantul... Chiar si in conditiile astea de vreme extrema ma simteam atat de fericita. Locul e extraordinar. Ma simt foarte bine aici. In fine...si am vazut o casa pana la care am alergat ca sa ma pot adaposti sub streasina ei si acolo am stat pana a incetat ploaia. Eram complet uda...pe par...pe haine..din adidasi iesea apa prin gaurelele din materialul acela special care lasa piciorul sa respire...ce sa mai...in sfarsit am simtit pe piele racoarea de care aveam nevoie...ba mai mult, picaturile grele de apa mi-au oferit un adevarat masaj pe piele. :) A fost frumos!
A existat chiar si o faza comica....:)) cand alergam inapoi spre casa, ieri, nu stiam ce naiba am intre picioare..imi spuneam eu ca trebuie sa fie hainele ude de pe mine...cand ajung acasa si ma dezbrac ca sa intru la dus ce crezi...tamponul zilnic se umflase de la cata ploaie a absorbit :)) in interiorul tamponului erau niste chestii asa ca niste bilutze mici gelatinoase care s-au umflat :)))
a fost super funny!!!!:)))
Azi de dimineata am fost sa ne schimbam si numerele de la masina fiindca acum nu mai tinem de Bezirk Gmunden ci de Ried im Innkreis si de acum incolo suntem innviertler-i (pron. infiertleri) adica locuitori ai Inn-ului.
